Primul mod prin care experimentăm lumea este prin mâncare. Hrana nu a fost niciodată doar o simplă nevoie biologică, nici măcar în primele luni de viață. Despre gol și plin învățăm destul de repede, de fapt sunt printre primele noastre repere în relație cu lumea și noi înșine. Nu doar mâncarea ne oferă satisfacție, dar și grija celui care ne hrănește.

În această dinamică relațională, în care părintele oferă, copilul primește, se bun bazele dezvoltării unei conștiințe de sine și a cunoașterii în general.  Primele emoții sunt legate de hrană și de modul în care părinții răspund nevoilor emoționale. Dacă primește această hrană emoțională, copilul se va putea orienta încrezător către sine, integrând și un model de relaționare pozitivă. Atunci când părinții sau îngrijitorii nu sunt disponibili emoțional, hrana devine ‘’toxică’’, copilul asociind-o cu o relaționare negativă.

Referindu-se la tulburările alimentare ale copiilor, Winnicott spunea ca ele nu sunt altceva decât simptome ale unei frustrări emoționale, pe care copilul o simte ca urmare a lipsei unei acordări reciproce dintre el și îngrijitor.

Tulburările alimentare sunt strâns legate de un deficit în ceea ce privește autoreglarea stărilor afective, dar și de o încercare continuă de a se redobândi pe sine ‘’minte și trup’’.

Un ‘’mănâncă tot din farfurie” nu va permite elaborarea și experimentarea propriilor emoții și nevoi.  Astfel, multe persoane ce se confruntă cu tulburări alimentare sunt captivi în acest tip de comportament, tocmai pentru că le dă un sentiment de falsă autonomie, generând totodată sentimente de rușine și neajutorare.

 

Care sunt semnele și simptomele prin putem recunoaște o tulburare alimentară:

 

Comportamental:

  • Diete repetate
  • Mâncat compulsiv
  • Folosirea laxativelor și/sau auto-inducerea vărsăturilor
  • Schimbarea preferințelor alimentare
  • Adoptarea unor tipare rigide în ceea ce privește hrana și prepararea acesteia
  • Preocupare excesivă în ceea ce privește forma corpului și greutatea
  • Retragarea din activități sociale

Psihologic:

  • Preocupare excesivă în ceea ce primește mâncarea
  • Nemulțumire față de propriul corp
  • Imagine distorsionată față de propriul corp
  • Sensibilitate crescută la comentarii sau critici în ceea ce privește alimentația, forma corpului și greutatea
  • Anxietate crescută în jurul orei meselor
  • Stimă de sine scăzută

 

Last but not least.. nu uitați că: ‘’The mind rules the belly’’!

 

Foto: Brett Jordan

Leave a Reply